Public speaking

De cateva zile stau si ma tot gandesc. In momentul in care esti pus sa vorbesti in fata unei audiente despre ceva, ar trebui sa incerci macar sa faci sa para interesant ceea ce zici. Se presupune ca daca te ridici sa spui ceva ai ceva de spus despre subiectul pe care il ridici.

Oare cei care se ridica sa vorbeasca nu ar trebui sa fie pasionati de ce au de spus/prezentat? In ultima vreme foarte putini public speakers mi-au atras intr-un fel sau altul atentia. Cei mai multi m-au frustrat. De ce? Pentru ca veneau cu titluri sau teme foarte promitatoare si foarte interesante, pana le-a picat prima data barbia si au inceput sa iasa sunete.

1. Oameni buni, daca va ridicati sa spuneti ceva make it count, nu faceti oamenii sa isi dea pumni in cap ca au avut intentia sa va asculte.

2. Faceti-va temele. Nu veniti cu o gramada de ilustratii si ilustrele si lasati lecturile obligatorii pe langa. Nu intereseaza pe nimeni sa vada cate povesti v-a spus mama acasa. Incercati macar sa aduceti o tenta de expunere intelectuala.

3. Incercati sa aratati pasiune pentru subiectul ales. Nu te pune nimeni sa alegi un subiect sau altul, dar atunci cand alegi un subiect give it all u can give.

4. OBLIGATORIU, daca totusi nu se poate fara ilustratii si ilustrele, nu alegeti ilustratii care sa faca audienta sa intre in pamant de rusine. Ar fi cateva exemple dar rusinea ma impiedica sa le dau. Cateodata nu este destul loc sub scaune pentru toata lumea.

Cam atat pentru moment despre public speaking at its worse.

A.

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s