omul beat

Cel mai groaznic lucru care se poate intampla este sa iti pierzi timpul. Acum nu ma refer la pierdutul timpului ala fain, in care pierzi timpul pe o terasa cu prietenii, sau la un film, sau chiar dormind pana tarziu intr-o sambata dimineata, ma refer la pierderea timpului cu tine. Cel mai groaznic lucru e sa nu mai ai timp de tine si de cunoasterea ta si pentru hranirea sufletului tau. In discutia lui Moise cu Faraon in exodul Faraon spune la un moment dat:Sa se dea mult de lucru oamenilor acestora, ca sa aiba de lucru si sa nu mai umble dupa naluci.

Noi am ajuns sa ne ucidem sufletul. Muncim pentru trupul nostru dar intelectul, sufletul, spiritul nostru ne sunt ucise. Nu putem sa avem niciodata destul asa ca ne zbatem si muncim, cautam solutii mai multe si mai eficiente pentru lipsa banilor si muncim. Telul nostru ultim e sa avem mai multi bani. Well bine spune proverbul acela: “Banu-i ochiu’ dracului!”. Si cand te prinde dracu asta te munceste ca si faraon. Partea si mai ciudata e ca la un moment dat te si obisnuiesti cu mizeria asta de viata(drept e ca omul e adaptabil si pana la urma poate sa se obisnuiasca sa traiasca in miros de voma de porc, dar asta nu inseamna ca e normal), si ajungem sa fim ca niste oameni beti, anesteziati.

Am vazut multe tipuri de oameni beti pana acuma. Oameni scandalagii, oameni dragastosi, oameni care plang atunci cand beau, oameni la care nu le ajunge trotuarul cand umbla, oameni care umbla in patru labe, dar cel mai tare pe care l-am vazut e unul care mergea dintr-o parte in alta a drumului.  Omul nostru trecea de pe o parte a drumului impingandu-se de un gard si se prindea de gardul din partea cealalta a drumului, cu mici pauze intre.

Si noi suntem la fel ca omul nostru beat de foarte multe ori. Ne prindem de un gard si facem pauza ca in drumul nostru suntem in siguranta. Ne e frica sa mergem drept pe trotuar fara sa vedem gardul din fata. Ne aruncam din gard in gard sperand ca urmatorul gard e mai bun si cand obosim ne punem jos si “ne luam concediu” sau “intram in week-end”. Asta e pauza noastra din betia alergarii dupa un trai decent. Problema e ca acest trai “decent” este ca si in cazul omului nostru beat: abia poti trai in urma lui, demnitatea muncii tale este zero pentru ca nime nu o sa respecte pe cineva care sare din gard in gard cautand un loc sigur si daca urmatorul gard este putin mai bun ce iti va mai fura din viata?

Sa se dea mult de lucru oamenilor acestora, ca sa aiba de lucru si sa nu mai umble dupa naluci, zicea odata Faraon, nu mai avem suflet, sau cel putin pare ca nu mai avem nevoie de el. Ne-am ucis naluca si acum fugim dupa “sigurantele” care sunt de fapt adevaratele naluci. In final trebuie sa lasam ceva in urma vietii noastre, dar daca ajungem sa ne luptam doar pentru noi, fara sa incercam macar sa ajutam pe cel de langa noi ajungem sa alergam cu adevarat dupa naluci si ele se vor numi EU si MIE.

A.

 

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s